Sectorul tranzacţiilor imobiliare a contribuit cu 7,2% la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României în 2023, însă la Bursa de Valori Bucureşti are o pondere în capitalizarea totală de sub 1%, doar prin câteva companii.

Prin intermediul unui fond imobiliar închis de investiţii (real estate investment trust REIT – n. red.), prin care se pot deţine o parte din proprietăţile imobi­liare, active legate de ipoteci sau ambele variante, un investitor ia expunere pe unele dintre cele mai mari proiecte imobiliare din România, într-o economie la care sectorul tranzacţiilor imobi­liare repre­zintă 7,2% din PIB.

Cu alte cuvinte o demo­cratizare a investiţiilor şi noi instrumente la Bursa de Valori Bucureşti în perioada următoare prin care investitorii pot deţine indirect participaţii în malluri, depozite, cât şi aparta­mente şi penthouse-uri, prin intermediul unor societăţi imobiliare listate care investesc în aceste active. Iar asta înseamnă mai multă transpa­renţă în imobiliare, mai multe oportunităţi şi mai puţină dependenţă de sectorul bancar pentru finanţare. 

Aceasta a fost una dintre concluziile primei dezbateri a mediului de business despre REIT-uri, organizată pe 22 octom­brie de Bursa de Valori Bucureşti şi de holdingul imobiliar Meta Estate Trust (MET), companie listată cu o capitalizare de 63 mil. lei.

Legea a trecut de Senat şi are şanse să fie dezbătută în Camera Deputaţilor chiar în această sesiune.

„Dar există şi această particularitate cu alegerile“, spune senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, preşedintele Comisiei juridice din Senat (PNL).

Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti, spune că românii preferă într-un mod incorect depozitul bancar. “Al doilea cel mai folosit instrument este real estate şi aici intervin REIT-urile. Vor fi un instrument mult mai uşor de înţeles decât o acţiune pură pentru că setup-ul este mult mai simplu“, spune el.

Randamentul proiectelor imobiliare se va reflecta aşadar în mod direct în randamentul investiţiei prin REIT la care se adaugă şi faptul că legislaţia impune distribuirea a cel puţin 90% din veniturile anuale sub formă de dividende. Desigur o staganare a pieţei imobiliare şi o scădere a dobânzilor ar trebui de asemenea să se reflecte în randamentul acţiunilor. Meta Estate are caracateristicile unui REIT dar nu în adevăratul sens al cuvântului. Încă.

“Această legislaţie ne va permite să fim un adevărat REIT. Meta este o companie tânără, mică, dar am reuşit să strângem capital, să realizăm investiţii şi avem astăzi aproape 1.000 de acţionari“, spune Alexandru Bonea, CEO al Meta Estate Trust.

Companiile listate deţin şi operează portofoliie imobiliare cu singurul scop de a distribui randamentele generate cu acţionarii acestora. REIT-urile au un model investiţional particulare – business-ul de a deţine proprietăţi şi de a îl exploata în mod recurent, legislaţai şi anvergura considerabilă.

„Este un mit că investiţia în imobiliare este pasivă; trebuie să administrezi proprietatea, să răspunzi chiriaşilor. Lucrurile se complică atunci când ai multe proprietăţi imobiliare. Pentru un investitor care se dedică acestui domeniu, există avantaje şi riscuri calculate. Trebuie să avem opţiunea de a putea investi în societăţi de investiţii imobiliare. Eu, din contul meu, cumpăr o acţiune, aceasta ajunge în perioada de decontare şi pot fructifica, an după an, o parte din portofoliul imobiliar. Aici se află potenţialul cel mai mare“.

Potrivit unei analize realizată de Meta, în Europa aproximativ 38% din acţionarii REIT-urilor sunt investitori de retail. În Statele Unite, investitorii de retail deţin peste 45% din totalul acţiunilor REIT-urilor.

În altă ordine de idei, în Regatul Unit, după adoptarea legislaţiei REIT în 2007, valoarea companiilor imobiliare listate a crescut de la 20 de miliarde de lire la peste 70 de miliarde în 2023. În Franţa, s-a observat un efect similar: capitalizarea companiilor imobiliare a ajuns de la 15 miliarde euro la 50 de miliarde euro în acelaşi interval. Pe pieţele emergente, precum Mexic, REIT-urile locale au crescut numărul companiilor imobiliare listate de la 9 în 2013 la 26 în 2023, potrivit analizei.

În Ungaria, piaţa REIT-urilor este mai dezvoltată comparativ cu Polonia. REIT-urile din Ungaria au atras investiţii semnificative şi au contribuit la diversificarea portofoliilor imobiliare.